Unde s-a pierdut sensibilitatea ?

Unde, pe ce drum v-ati pierdut sensibilitatea ? Poate am faima de critic, dar spun ce simt, ce fapte se lupta in interior . Am ajuns la concluzia ca suntem mai rau ca animalele, si am dovezi cand spun asta .
Sute si mii de avorturi anual , ne purtam “ingerasi” noua luni, si dupa aceea “Dumnezeu, cu mila!”, nu ne mai pasa . Mii de copii, aruncati la cosul de gunoi , mii de copii lasati la voia intamplari in gari, in parcuri, la usi de biserica . Sute de batrani care asteapta o vorba buna, asteapta o incurajare, ce trist sa treci prin viata ,fara folos, asteapta umpic din “ pretiosul” nostru timp . E foarte greu sa rupi 5 minute din viata, sa zambesti ? Sa oferi o incurajare ? Sa iti spui bucuria ta, tristetea ta ? In schimb avem timp de altele, 8 ore pe zi pe messenger, si culmea ca tot nu ne ajunge timpul, 8 ore ni se par putin, chefuri, discoteci , jocuri , duminici pierdute in biserici . Atatia bolnavi , care plang zilnic fara nici o alinare , fara nici o credinta . Atatia oameni care se simt pireduti si vor sa auda un cuvant despre Dumnezeul nostru – si nu oferim nimic, noi crestini – care facem rugaciuni, avem Craciun frumos, avem conditii in biserici, muzica, caldura, slujbe bune . Dumnezeu are nevoie de noi ca sa lucreze prin noi .. Si nu e importanta religia, poti fi ce vrei – Dumnezeu e unul . Si Dumnzeu are cam aceleasi asteptari de la fiecare . Ce moda e asta ? Nu vreau sa ajung la religiozitate, pentru ca nu ma prea impac cu ea . Nu-i asa ca, numai e la moda sa oferi scaunul tau, unui batran , sa mergi sa cumperi un mar si sa il dai unui bolnav, sa ajuti un copil , caruia parinti nu i-au dat o bucatica de paine azi ? Ce trist ! Atatia orfani , atata nepasare ! Nepasarea si insensibilitatea sunt cuvintele care caracterizeaza vremea noastra . Se uita valorile, valorile bine puse si pastrate in inimi, bine transmise de mosi, stramosi .
Noi “ bastani” Romaniei – viitorul de maine . Construim sute de azile – cu pretextul , sa ajutam .Ne construm viitoare case, viitoare asternuturi . Incurajam societatea , ne incurajam copiii . Oferim conditi in azile, gandindu-ne ca sunt mai bune ca acasa . Batrani si copiii nu au nevoie de conditi , au nevoie de timpul nostru si sensibilitatea noastra .

Denisa Ratiu